După câștigarea Turneului la Speranțe, echipa noastră a primit tot mai multe invitații, în această vară, de a participa la tot felul de turnee de pregătire.
Iar noi am ales Vâlcea și Buhuși, centre unde handbalul este la mare preț. Despre realizările de la Vâlcea cred că v-am povestit, am pierdut, dar am și câștigat, pentru că adversarele au fost mai aproape de nivelul nostru.
La Buhuși, însă, am dat de greu, pentru că celelalte participante la turneu, două din Galați și echipa gazdă, s-au dovedit nuci greu de învins. Sigur, contează că CSM Galați este vicecampioana la Junioare II, pun în balanță și faptul că Art Galați este condusă de o fostă handbalistă de talie, Gabriela Artene, care, an de an, face performanță cu adevărat la Dunăre, iar gazdele de la Buhuși s-au dovedit o grupare foarte disciplinată tactică, omogenă și cu talie.
Am pierdut toate cele trei partide, dar la scoruri apropiate, semn că am mișcat și noi ceva. Muncim să ajungem la handbalul simplu, la cel cu pase directe, cu angajări surpriză și pătrunderi fără driblinguri, dar încă n-am ajuns la nivelul ăsta, lucrăm în continuare. Sunt foarte bucuroasă că am ajuns la acest turneu, am văzut cu toții unde suntem și ce mai avem de făcut. De altfel, ținta noastră la acest turneu a fost să omogenizăm echipa de Junioare I, cu care vom debuta în campionat. Avem un mix între Junioare II și I și căutăm formula ideală. Sun mulțumită că ne-am întors acasă fără să avem vreo problemă de sănătate, iar de luni reluăm antrenamentele la noi în sală.
Sunt bucuroasă, de asemenea, și pentru revenirea Alexandrei Popescu, a fost împrumutată la Rapid, o extremă stânga ce ne poate ajuta, în acest moment de creare a grupului de Junioare I. Handbalista este și studentă la medicină, adică și frumoasă, și deșteaptă, și devreme acasă, cum se spune. Mă bucur și pentru nou venita Maria Gherghiceanu, cât și pentru randamentul lui Evelyn Juncu, fete ce vor juca, din acest an, cu dublă legitimare – Gherghiceanu chiar în Liga Națională, la Rapid, iar Evely va fi în vestiarul Științei București, în Divizia A.
Da, asta am vrut să formez, handbaliste care gândesc în teren, care joacă lejer și demonstrează o mare personalitate între semicercuri – la Dobroești s-a creat o rampă de lansare a talentelor. Din acest motiv, voi ridica ștacheta din sezonul următor: nu mai vrem în Turneul Speranțelor, ne dorim să jucăm alături de echipele din Valoare, poate nu cu pretenți să urcăm pe podium, dar măcar să-l vedem, să fim și noi prin preajma lui!
Dana Strat, antrenoare
 |
 |
